Dr. Christian Drosten, directorul Institutului de Virologie al Spitalului Charité din Berlin, ca șef al celui mai important laborator al institului de sănătate publică al Germaniei, a devenit expertul guvernului german în chestiunile legate de coronavirus. Dr. Drosten este și unul dintre cei care au identificat virusul SARS în 2003. Într-un interviu pentru The Guardian, pe care îl puteți citi în forma originală AICI, a vorbit despre Angela Merkel dar și cum, citez, “pentru unii, sunt omul rău care a schilodit economia.”

Î: Dacă lockdown-ul ar mai fi fost menținut, ar fi putut fi eraticată boala?

Dr. Christian Drosten: Există un grup de modelatori în Germania care sugerează că prelungirea lockdown-ului pentru câteva săptămâni ne-ar fi permis suprimarea circulației virusului la un grad considerabil și să aducem factorul de reproducere sub 0,2. Tind să-I susțin dar nu m-am hotărât pe deplin. Numărul de reproducere este doar o medie, un indicator. Nu-ți spune despre focarele cu prevalență mare a virusului, precum azilele de bătrâni, unde va dura mai mult până eradicăm boala și de unde am putea vedea o reizbucnire rapidă chiar și dacă lockdown-ul ar fi fost extins.

Î: Dacă ar apărea o astfel de reizbucnire, ar putea fi combătută?

Dr. Christian Drosten: Da dar nu se poate întâmpla doar pe baza anchetelor epidemiologice. Acum avem dovezi că aproape jumătate dintre infectări se produc înainte ca persoana care transmite virusul să aibă simptome, iar oamenii devin infecțioși cu 2 zile înainte de asta. Asta înseamnă că cei care fac anchetele epidemiologice sunt într-o cursă contracronometru. Trebuie să fie ajutați să-i găsească pe toți cei potențial infectați cât mai repede, iar asta va necesita depistare electronică.

Î: Cât de aproape suntem de obținerea imunității de turmă?

Dr. Christian Drosten: Pentru a obține imunitatea de turmă trebuie ca 60-70% din populație să dezvolte anticorpi la virus. Rezultatele testelor pentru anticorpi sugerează că în Europa și în SUA, în general, sunt cu numerele în zona de jos, cu o singură cifră, dar testele nu sunt exacte, toate au problema cu fals-pozitivul, iar imunitatea de turmă nu reprezintă întreaga poveste. Ea presupune o amestecare completă a populației dar există motive – în special cu rețelele sociale pe care le formează oamenii – de ce nu toată populația să nu fie disponibilă pentru infectare în orice moment. Rețelele se modifică și oameni noi sunt expuși la virus. Astfel de efecte pot provoca valuri de infectări. Un alt factor care poate influența imunitatea de turmă este dacă alte coronavirusuri – cele care provoacă gripă obișnuită, de exemplu – oferă protecție și pentru aceasta. Încă nu știm dar este posibil.

Î: Ar trebui ca toate țările să testeze pe toată lumea?

Dr. Christian Drosten: Nu sunt sigur. Și în Germania, cu uriașa noastră capacitate de testate, și în majoritate direcționată către cei care manifestă simptome, nu am avut o rată de pozitivare peste 8%. Deci cred că testarea țintită ar putea fi cea mai bună, pentru persoane care chiar sunt vulnerabile – personalul din spitale și aziluri, de exemplu. Aceasta nu se realizează pe deplin în Germania deși ne îndreptăm într-acolo. O altă țintă ar trebui să fie pacienții aflați în prima săptămână de simptomatologie, în special pacienții mai în vârstă care, momentan, au tendința de a veni la spital prea târziu, când buzele li se învinețesc și au nevoie de intubare. Și ne trebuie un fel de sistem-santinelă de supraveghere, pentru a face mostre regulate în rândul populației și a urmări evoluția numărului de reproducere.

Î: Ce se știe despre sezonabilitatea virusului?

Dr. Christian Drosten: Nu prea multe. Grupul de modelare de la Harvard, condus de Marc Lipsitch, a sugerat că transmiterea s-ar putea încetini pe timpul verii dar că va fi un efect mic. Nu dețin date mai bune.

Î: Putem spune cu siguranță că pandemia a pornit din China?

Dr. Christian Drosten: Cred că da. Pe de altă parte, nu fac presupunerea că a pornit de la piața alimentară din Wuhan. Este mai probabil să fi început unde animalul, gazda intermediară, a fost crescut.

Î: Ce știm despre gazda intermediară? Este acel pangolion despre care se vorbește?

Dr. Christian Drosten: Nu văd niciun motiv să presupun că virusul a trecut prin pangolioni către oameni. Există o informație interesantă din literatura despre vechiul SARS. Acel virus a fost găsit în pisici zivetă dar și la enoți, ceea ce mediei i-a scăpat. Enoții reprezintă o industrie masivă în China, unde sunt crescuți în ferme și vânați în sălbăticie pentru blana lor. Dacă cineva mi-ar da câteva sute de mii de euro și acees liber în China pentru a găsi sursa virusului, aș căuta în locuri unde sunt crescuți enoți.

Î: Ar fi util să fie identificat pacientul-zero, primul om care a fost infectat cu acest virus?

Dr. Christian Drosten: Nu. Pacientul-zero aproape sigur că a contactat un virus foarte similar cu primele secvențe de virus, deci nu ar ajuta la rezolvarea problemei actuale. Nu cred nici măcar că s-ar putea susține că ar ajuta pentru prevenirea unor viitoare pandemii de coronavirus, pentru că umanitatea va fi imună la următorul SARS legat de coronavirus, după expunerea la acesta. Alte coronavirusuri ar putea reprezenta o amenințare, un prim candidat fiind MERS (Middle East Respiratory Syndrome), dar pentru a înțelege acea amenințare trebuie să studiem cum evoluează virusurile MERS la cămile, în Orientul Mijlociu.

Î: Sunt anumite activități umane responsabile pentru trecerea coronavirusurilor de la animale la oameni?

Dr. Christian Drosten: Coronavirusurile sunt predispuse la a schimba gazda atunci când au ocazia iar noi creăm aceste oportunități prin folosirea nenaturală a animalelor de turmă. Animalele de turmă sunt expuse la sălbăticie, sunt crescute în grupuri mari ceea ce poate amplifica virusul iar oamenii au contacte intense cu ele – de exemplu prin consumul de carne – deci cu siguranță că reprezintă o posibilă traiectorie pentru emergența coronavirusurilor. Cămilele sunt animale de turmă în Orientul Mijlociu și sunt gazde atât pentru virusul MERS cât și pentru coronavirusul uman 229E, care este una dintre cauzele răcelii obișnuite, în timp ce vitele au fost gazdele originare pentru coronavirusul OC43.

Î: Gripa a fost mereu considerată ca prezentând un risc pandemic mare. Mai este valabil?

Dr. Christian Drosten: Desigur dar nu putem exclude nici o altă pandemie coronavirus. După prima izbucnire a Ebola, în 1976, oamenii au crezut că nu va mai reveni vreodată dar a durat mai puțin de 20 de ani să se întâmple asta.

Î: Toată știința care se face în jurul acestui coronavirus este știință bună?

Dr. Christian Drosten: Nu! La început, în februarie, au existat multe lucrări științifice interesante netipărite, lansate pentru previews. Acum poți ajunge să citești și 50 înainte să găsești ceva care chiar are baze solide și este interesant. Multe resurse de cercetare sunt irosite.

Î: Angela Merkel a fost lăudată pentru conducerea în timpul acestei crize. Ce o face un lider bun?

Dr. Christian Drosten: Este extrem de bine informată. Ajută și faptul că este om de știință și se descurcă cu numerele. Dar cred că, în principal, se reduce la caracter – considerația și capacitatea de a da încredere. Poate că una dintre caracteristicile care scot în evidență un lider bun este aceea de a nu folosi situația actuală ca oportunitate politică. Știu cât de contraproductiv poate fi asta.

Î: Din punctul dvs de vedere, cum se descurcă Marea Britanie în această situație?

Dr. Christian Drosten: Este clar că testarea a fost implementată puțin cam târziu în Marea Britanie. Direcția Sănătății Publice a Angliei a fost în poziția de a diagnostica devreme – am lucrat împreună cu ei pentru a face teste de diagnostic –dar dezvoltarea în Germania a fost condusă de forțele din piață ceea ce nu a fost cazul în UK. Acum, totuși, am impresia că UK chiar câștigă teren în această privință și-și coordonează eforturile de testare mai bine decât Germania.

Î: Ce vă ține treaz noaptea?

Dr. Christian Drosten: În Germania, oamenii văd că spitalele nu sunt copleșite și nu înțeleg de ce magazinele trebuie să fie închise. Se uită doar la ce se întâmplă aici, nu la situația din New York sau Spania, de exemplu. Acesta este paradoxul prevenției și pentru mulți germani eu sunt omul rău care schilodește economia. Primesc amenințări cu moartea pe care le dau Poliției. Mai îngrijorătoare pentru mine sunt celelalte e-mail-uri, de la oameni care spun că au 3 copii și sunt îngrijorați pentru viitorul lor. Nu este vina mea dar acelea mă țin treaz noaptea.

Dacă v-a plăcut articolul vă puteți abona la blog ca să nu le pierdeți pe următoarele sau dați like la pagina mea de Facebook unde găsiți și alte articole, zic eu, interesante din categoria nutriție-mișcare-sănătate-viață. Antrenamente video găsiți pe canalul meu de YouTube la care, de asemenea, vă invit să vă abonați. Și mă găsiți și pe Instagram.