Nebunia asta cu coronavirus cu certitudine ne-a modificat măcar viața de zi cu zi dacă nu cumva ne-a pus pe gânduri și cu privire la modul în care ne raportăm la ea, la viața noastră cotidiană adică. Unii se plâng că înnebunesc stând în casă, alții că s-au îngrășat, alții sunt enervați de restricții și sunt convinși că totul e doar o uriașă cacealma mondială; diverse unghiuri de abordare. Personal, v-am zis încă de acum vreo 3 săptămâni, n-am nici cea mică problemă să stau mai mult în casă. Nu că nu mi-ar lipsi viața mea obișnuită, așa cum era, cu toate activitățile ei, dar nu mi s-a întâmplat niciodată în viața mea să mă plictisesc nici măcar când sunt singură, cu atât mai puțin dacă am și persoane apropiate în preajmă. Găsesc imediat ceva de făcut/citit, în permanență mă gândesc la ceva. Deci asta ar trebui să fie cea mai mică problemă, cred eu.

De câteva săptămâni încoace, dau pe blog ponturi cu privire la ce e bine să mâncăm și să facem când stăm mai mult în casă, pentru a nu ieși din chestia asta grași, anchilozați și cu sănătatea mai în piuneze decât era înainte de începerea nebuniei. Sunt lucruri pe care le consider importante fiindcă, personal, cred că va mai dura ceva timp până să revenim la o oarecare normalitate. Începând de astăzi, însă, voi face și un alt gen de postări, despre diverse lucruri pe care le observ în jurul meu și pe net în legătură cu această pandemie. Și încep cu

3 lucruri care nu trebuie subestimate în privința coronavirus

1. Singurul lucru sigur e că nu poți fi sigur de nimic

I-am văzut pe mulți vorbind în certitudini sau certând diverși experți că s-au contrazis, din ianuarie când a izbucnit problema și până acum, sau că unele păreri de experți sunt diferite în anumite puncte. În general, în viață nu am crezut în certitudini pe care să le iau ca veșnice sau bătute în cuie. Iar lucrurile sunt cu atât mai dinamice când vine vorba despre medicină și organismele din natură.

Pe lângă faptul că, în general, virusurile pot evolua, pot suferi mutații deci și să-și schimbe modul de acțiune și efectele, cu atât mai puțin oamenii de știință, oricât de deștepți ar fi ei, nu pot da verdicte cu privire la un virus care le era complet necunoscut acum nici 4 luni. Perioada este total insuficientă și pentru a genera modele matematice și statistice solide pentru ca, pe baza lor, să faci previziuni. Numai cine s-a plictisit la școală și n-a rămas cu nimic de la orele de biologie poate crede că virusologii văd un virus, pocnesc din degete și știu deja totul despre el, modul de răspândire și impactul asupra oamenilor.

În toate laboratoarele mari de pe planetă sunt convinsă că se lucrează zi-lumină și în fiecare zi mai află și ei câte ceva. Nu înseamnă că sunt proști sau incompetenți ci doar că asta este natura lucrurilor și că, deocamdată, nu putem lua nimic cu titlul de certitudine.

2. Nimeni nu poate sta total liniștit

Da, în mare măsură, virusul este agresiv în special în cazul vârstinicilor cu afecțiuni asociate, numite comorbidități. Dar cum nimic în viață nu este cert, așa cum ziceam și mai sus, mi se pare inconștiență să stai perfect relaxat că nu ești bătrân deci nu pățești mare lucru sau să nu-ți păzești copilul fiindcă cei mici nu sunt afectați. Există deja mai multe exemple tragice de decese în cazul tinerilor, inclusiv copii: 2 fetițe de 16 și 12 ani în Franța și Belgia, un adolescent și un copil de sub un an în SUA, cazuri care au bulversat complet oamenii de știință și autoritățile, asta ca să dau doar exemplele de copii.

Am văzut atitudinea: poate aveau boli de care nu știau iar, în cazul adulților tineri, sigur fumau, beau, se drogau. Lăsând la o parte constanta acestei postări, că nimic nu e certitudine, sau că virusul poate suferi mutații care să-i crească agresivitatea, chiar și doar în cazuri izolate, poate fi cineva fi sigur că este 100% sănătos, că nu are, el sau copilul său, afecțiuni sau slăbiciuni ascunse care să-l facă mai vulnerabil? Nu cred. Mai ales că populația României, în majoritate, are obiceiuri alimentare proaste și este sedentară, lucruri care afectează sănătatea sistemul cardio-vascular dar și imunitatea. Și, oricum, cine ar vrea să riște cu așa ceva? Eu, una, aleg să mă feresc pe mine și toți ai mei cât pot de mult. Better safe than sorry, cum spune partenerul strategic.

3. De ce atâta isterie când mult mai mulți oameni mor pe planetă din alte cauze

Circulă de mai mult timp pe facebook și pe net, în general, un tabel pe ideea că mult mai mulți oameni mor, pe planetă, în accidente de circulație, de foame, de cancer, din cauza fumatului etc. Dincolo de veridicitatea îndoielnică a datelor, e ca și cum ai compara mere cu pere, pur și simplu n-au legătură. Multe dintre acele cauze de deces pot fi evitate sau controlate, de exemplu ține de tine să nu fumezi sau de autorități să ia măsuri pentru a limita accidentele rutiere, foametea este o problemă doar în anumite zone de pe pământ etc; în cazul gripei, există vaccin, chiar dacă mulți nu și-l fac, și tot așa.

Problema principală în cazul unei pandemii, și cu acest virus în special, este transmisibilitatea foarte mare și foarte rapidă, care nu poate fi controlată. Chiar și în cazul datelor inițiale, cele din China din afara Wuhan, cu mortalitate foarte mică, dar care s-a dovedit că nu a putut fi extrapolată și în restul lumii, fiind mult mai mare în Europa, mai ales în Italia, dar și în Iran etc, un număr mult mai mare de cazuri, și în creștere rapidă, duce desigur și la decese mai multe, în cifre absolute, nu procentuale. Apoi, pentru acest virus, SARS Cov 2, și această boală, COVID 19, nu există vaccin și nici tratament. Nu știe nimeni cum va evolua, dacă virusul va suferi mutații, eventual să devină mai agresiv, dacă nu cumva, prin transmiteri repetate, crește și posibilitatea ca modul său de acțiune să se schimbe în sensul creșterii agresivității.

Dincolo de toate aceste aspecte, însă, presupunând că ar fi o simplă răceală, că procentul de mortalitate ar fi infim, cred că fiecare trebuie să conștientizeze că statisticile nu sunt simple cifre, ci oameni. Dacă îți moare cineva apropiat, încălzește pe cineva ideea că persoana iubită face parte dintr-un procentaj mic, un ghinion statistic?

Dacă v-a plăcut articolul vă puteți abona la blog ca să nu le pierdeți pe următoarele sau dați like la pagina mea de Facebook unde găsiți și alte articole, zic eu, interesante din categoria nutriție-mișcare-sănătate-viață. Antrenamente video găsiți pe canalul meu de YouTube la care, de asemenea, vă invit să vă abonați. Și mă găsiți și pe Instagram.