Cum mănânc eu de sărbători

Da, până și eu am sărbători. :)) Chiar dacă scriu în continuare pe blog și am emisiune în fiecare zi, nu înseamnă că viața nu este diferită și pentru mine în perioada asta. Trăiesc în casă cu oameni care nu-mi citesc blogul și nu-mi împărtășesc convingerile. :)) Deci și în jurul meu se află ceea ce ar putea fi denumite tentații. Doar că eu nu le văd așa.

În general, nu-mi impun restricții. De fapt, asta trebuie să se înțeleagă de la început: trăiesc așa cum trăiesc pentru că așa vreau nu pentru că trebuie. Motivația a fost mereu foarte importantă pentru mine, în orice. Pot face orice dar pentru motivul potrivit. 🙂

Deci mănânc orice-mi doresc, doar că nu-mi doresc niciodată ceafă de porc sau bomboane. 🙂 Am descoperit, odată cu vârsta, gusturi minunate, mult mai bune, după părerea mea, decât tochitura sau sarmalele. Salivez numai cât mă gândesc la creveți la grătar sau rechin afumat. Cât despre dulciuri, nu mă prea omor după ele. Gust dar n-am nevoie de un tort întreg, de exemplu.

Așadar, cum și ce mănânc de sărbători:

1. Respect lista de alimente

Carnea grasă nici nu-mi place. Consider că există o mie de lucruri pe lume mai gustoase decât o ceafă de porc. Există niște rețete absolut minunate din carne de vânat, de exemplu. Mănânc și porc dar mușchi și-l prefer pe cel de vită, oricum. Îmi place mult carnea roșie și anumiți pești: ton, rechin, calcan, sturion și somon, în această ordine. 🙂 Aș mânca sushi la orice oră din zi și din noapte și mă înnebunesc fructele de mare.

Deci mănânc friptură dar din carne slabă, cu garnitură doar din legume la grătar, înnăbușite nu prea-mi plac, cu salată de varză acră, în acest sezon. Altfel, salata tabouleh și cea verde cu lămâie sunt preferatele mele, în orice sezon.

2. Respect regulile de bază

Dulciurile și fructele le mănânc la distanță de orice masă, cam de 2 ore. Noțiunea de desert este una proastă, în viziunea mea. Și respect regulile de combinare a alimentelor, pe care le găsiți AICI într-un tabel foarte explicit.

În general, dulciurile le mănânc la micul dejun.

3. Beau multă apă și ceai verde

Beau și alcool, dar cu măsură. Să nu credeți că sunt o sfântă. Nici pe departe. Doar că eu am o problemă cu hidratarea și mă cam chinui cu asta.

Ceaiul verde, însă, îmi place mult. Deci nu pot spune că fac un efort. Când, însă, nu am la îndemână, să nu credeți că umblu cu sticluța de acasă după mine. Cumpăr sucuri din fructe, sau din ce or fi :)), neacidulate și nu din citrice. Prefer de piersici, banane, pere, fructe de pădure etc.

4. Nu mă îndop

Nu-mi place să mă simt “grea”. Niciodată. Deci nici de sărbători nu mănânc mai mult decât de obicei. Cantitativ vorbind. Mă rog, eu oricum mănânc mult, nu prea mor de foame, că altfel aș slăbi prea tare. Am nevoie de calorii ca să pot face mișcare. Ideea e că mănânc fix atât cât îmi trebuie ca să nu-mi mai fie foame. Și nu mă grăbesc la masă. Mestec pe îndelete. V-am mai spus că asta e foarte important. Durează o vreme până senzația de sațietate este percepută de creier. Pentru că de acolo vin toate senzațiile. Foamea nu o simțiți din stomac. Creierul e un organ foarte important chiar dacă mulți nu-l folosesc. 🙂

5. Fac mișcare

Da, chiar și de sărbători, fiindcă îmi place. Nimic nu este greu cât timp îți place. Și nu poți afla ce-ți place până nu încerci. Există o grămadă de lucruri bune pe lume care sunt și sănătoase. Distracția, în viziunea mea, nu stă în îndopat, mâncat chestii grețoase, eventual tras pe nas până ne facem creierii muci în cap. Dacă un lucru este bun și sănătos nu înseamnă că trebuie să fie plictisitor iar satisfacția nu vine doar din a face lucruri nocive, eventual interzise. Ăsta e un puștism, după părerea mea.

Dacă v-a plăcut articolul vă puteți abona la blog ca să nu le pierdeți pe următoarele sau dați like la pagina mea de Facebook unde găsiți și alte articole, zic eu, interesante din categoria nutriție-mișcare-sănătate-viață. Antrenamente video găsiți pe canalul meu de YouTube la care, de asemenea, vă invit să vă abonați. Și mă găsiți și pe Instagram.