Continui seria articolelor inaugurată cu cel despre lucrurile pe care le-am învățat după ce am împlinit 30 de ani. Și pentru că viața e complicată, am zis să vă povestesc astăzi despre principiile pe care le aplic eu ca să-mi simplific existența. Ăsta a devenit un adevărat scop pentru mine după vârsta de 30 de ani.

1. Viața oricum e complicată. Nu ți-o mai complica și tu inutil

Există o vorbă foarte populară: viața e simplă dar noi o complicăm. Eu nu sunt de acord cu ea. Din punctul meu de vedere, viața e complicată ca naiba iar lucrurile simple sunt cele mai rare. Și, la fel ca-n modă și artă, sunt și cele mai scumpe.

Așa că eu una încerc să evit pe cât posibil complicațiile suplimentare inutile. Cum? Încerc să mă abțin să caut sensuri ascunse în acțiunile și vorbele celorlalți. Mai ales atunci când cineva încearcă să mă rănească în vreun fel, am o tentativă de a rezolva problema. Și întreb direct care este. Singura cale cinstită, dacă chiar vrea să o rezolvăm, este să-mi spună. Dacă nu o face, atunci oricum nu vor urma decât bătăi de cap. Schemele și jocurile sunt amuzate. Până prin clasa a 6-a. Dacă nu merge cu vorba bună, urmează întrebarea directă: ești sigur(ă) că asta vrei să faci?

Și nu mă abat niciun milimetru de la răspunsul primit. Acționez în consecință. Cine-s eu să nu cred omul când vine vorba de ce crede sau simte?!

Ăsta e doar un exemplu de complicație care poate apărea și care ține, în special, de viața personală. La serviciu, metoda mea e separația clară a muncii de prietenie. Când muncim, muncim, când ne hăhăim, ne hăhăim. Nu am conflicte de natură personală la muncă, nu trebuie să mă placi, fiindcă nu mă iei acasă. Ne facem meseria și ne respectăm iar lucrurile vor ieși bine.

În rest, nu iau personal nimic din ce se întâmplă acolo. Nu trebuie să fim prieteni, trebuie să facem o treabă. Dacă se întâmplă să ne și împrietenim, cu atât mai bine. Dar asta e o opțiune, nu un criteriu.

2. Dacă nu te amăgești, nici nu vei fi dezamăgit

E un principiu atât de logic și de natural încât nici nu cred că mai e ceva de adăugat. Cele mai multe probleme în relațiile interumane au ca factor declanșator dezamăgirea. Un sentiment care te consumă profund. Dacă nu ai așteptări de la altcineva în afară de tine, nu doar că nu vei suferi dezamăgiri dar, pe deasupra, orice ar face persoana respectivă vine ca o surpriză plăcută. Deci te deschizi unei bucurii. Normalitatea nu-ți provoacă nimic. 🙂 Știu, sunt cinică dar, credeți-mă, e cea mai eficientă formă de autoapărare.

3. Principiul acțiunii și reacțiunii

Nu ai așteptări dar trebuie să ai pretenții. 🙂 Prețuiește-i pe cei care te tratează frumos și poartă-te cu ei la fel. Dacă, însă, atitudinea se schimbă și nu ți se comunică și un motiv pentru asta, deci și o deschidere spre a remedia lucrurile, resemnează-te și dă-i omului ce vrea. Adică același tratament. Știu, sunt situații când asta e foarte greu de făcut. Dar așa ajungem la punctul 4…

4. Nu forța lucrurile

Pentru că nu te va ajuta la nimic. În special în relația cu cineva, dacă persoana respectivă este intrată în modulul “Gică Contra” și nu-i mai convine absolut nimic din ce faci, încercând să forțezi o reapropiere doar vei înrăutăți situația. Dacă vrei să mai ai o șansă, trebuie neapărat să te retragi. Oricum este și singura variantă de a-ți proteja nervii. De ce? Pentru că…

5. Dacă tu nu pui preț pe tine, nimeni altcineva nu o va face

Iar ăsta este, cu siguranță, cel mai important punct. Atitudinea pe care tu o ai față de tine va impune punctul de start și pentru atitudinea celorlalți. Oamenii sunt obișnuiți, din start, să creadă că oricine are o părere despre el mai bună decât ar trebui. Deci, față de ce le spui tu despre tine, de la bun început tentația este să te catalogheze la nivelul imediat inferior. Dacă tu nu arăți respect de sine și încredere, e prea puțin probabil ca alții să o facă. În primul rând, din comoditate.

Așa că, dacă cineva te ignoră, nici nu mai sta pe gânduri. Meriți mai mult! Dacă cineva se poartă urât cu tine, cu atât mai mult trebuie să iei atitudine, să nu te lași călcat(ă) în picioare și apoi să întorci spatele. Cu siguranță meriți mult mai mult!

6. Fii bun dar nu prost

Nu fi rău. Ăsta e un lucru foarte important pentru mine. Rău nu în sensul să nu reacționezi la atitudini nedrepte sau la oameni nesimțiți. Răutatea, pentru mine, se referă la atitudini inutile față de oameni care nu ți-au făcut nimic sau care sunt mai slabi decât tine. Răutatea este atributul oamenilor proști și frustrați.

Deci să fim buni. Dar nu proști. Vedeți, asta cu prostia revine mereu dar asta și pentru că e foarte răspândită. Cum spuneam: trebuie să pui preț pe tine și să reacționezi pe măsura atitudinilor cu care te confrunți. Să fii bun cu un om rău nu mai e bunătate, e prostie sau lipsă de autorespect.

7. Ia fiecare zi așa cum vine și prețuiește-o pe fiecare

Mâine poate să dea o mașină peste tine, am văzut copile fără sâni dar cu cancer la sân. Viața nu e dreaptă și nici nu are o lungime standard. Deci trebuie să prețuiești fiecare zi ca și cum ar fi ultima. Nu ți-o irosi cu lucruri fără rost, conflicte fără miză și nu amâna lucrurile importante pentru tine. Fericirea este în fiecare dintre noi și depinde de noi să o găsim. Adică să identificăm lucrurile care ne fac să ne simțim bine. Și să le facem. 🙂